Răspuns :
Răspuns:
Am plecat într-un amurg cu prieteni ce-au visat la stele,planete,de a ști ce e dincolo de cerul pe care-l vedem și la care ne rugăm și am ajuns la Observatorul Astronomic "Amiral Vasile Urseanu" al Bucureștiului,o instituție muzeistică, destinată popularizării astronomiei, o fereastră deschisă spre cer, ce ne oferă posibilitatea urmăririi prin lunetă a spectacolului bolții cerești. Știam că este singurul observator public ,că a fost construit in jurul anului 1910, când, de fapt, casa amiralului Vasile Urseanu a fost reamenajata pentru a gazdui instrumentele astronomice. Voiam să ajung pe terasă, în aer liber să vedem cele doua telescoape de pe acoperişul Observatorului, dar am intrat să vizităm întâi cupola astronomica de 5 metri şi luneta Zeiss cu diametrul obiectivului de 150 milimetri, în montura ecuatorială şi sistem de orologerie(ceasornicărie) mecanică.Ni s-a spus de un ghid că această cupolă este foarte veche şi funcționează manual, de aceea este foarte greu de deschis, pentru a face de acolo observații mai dese.Dar ce m-a uimit în povestirile ghidului a fost momentul în care am aflat că un crater de pe Mercur a primit nume romanesc: Eminescu,că
singurul crater cu nume românesc de pe Lună se numeşte Haret, dupa matematicianul–astronom Spiru Haret,că unul dintre lanțurile muntoase de pe Luna a primit numele de Montes Carpatus,că sunt asteroizi cu nume românești: Brâncuși,Enescu.Nu-mi venea să cred!
Bolta înstelată mi-a atras atenția cu mii de stele, toate grupate în constelații. Luna, Soarele, planetele, toate erau vizibile. Și urmărindu-le mă-ntrebam cum arată cerul văzut de pe alte planete?
Și deodată am văzut planeta Marte,singura planeta în afară de Pământ pe care a existat apă în stare lichidă, unul din ingredientele esențiale pentru apariția vieții,am descoperit,urmărind fotografii,râuri, mări și oceane, toate secate.Deodată,parcă eram acolo, pe planeta roșie,vedeam parcă ochi curioși urmărindu-mă,aș fi vrut să fug,dar picioarele îmi erau adâncite în solul nisipos,cleios.Am făcut o sforțare uriașă și...am auzit râsete...erau prietenii care mă ridicau...și-atunci mi-am dat seama că, privisem prin telescop,că am alunecat și parcă m-am teleportat în roșul altei lumi.
Când se făcuse noapte adâncă?Am înțeles că trebuie să plecăm,dar ochii îmi erau plini de stele,că cerul este deasupră-mi și că poate nu suntem noi,pământenii singuri în acest Univers!!!!!!
Explicație:
Sper că te-am ajutat!))
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că ați găsit conținutul oferit util și inspirațional. Dacă aveți întrebări suplimentare sau doriți asistență, vă încurajăm să ne contactați. Ne-ar face plăcere să reveniți și nu uitați să ne adăugați în lista dumneavoastră de favorite!