In fiecare zi, copiii se jucau pe stradă. Soarele, vântul şi ploaia au pus rămăsag: care sa-i trimită pe copii acasă... Zis şi făcut. întâi a-ncercat soarele. Şi-a trimis razele lui cele mai Simtind căldura, copiii şi-au dat jos hainele aroa să se joace din nou. razele lui cele mai fierbinţi. jos hainele groase şi au început A venit si vântul. A suflat tare, din toate puterile. Copiii simtind răcoarea și-au imbracat hainele și au început să se joace. A venit în sfârşit ploaia. La început cu picuri mărunti,apoi din ce in ce mai mari şi mai repezi. Copiii atâta aşteptau. Incepură să alerge prin plos „Vino ploaie, pe ogoare, Ca să crească grâul mare!". Si tot nu plecară acasă. Ruşinati, soarele, vântul şi ploaia se uitară unul la altul şi tăcură. Deodată, undeva, se deschide o fereastră şi-un glas de femeie se auzi strigând: - E târziu, copii! Veniți acasă! - Copiii au înţeles atunci ca-i aşteaptă părinţii şi nu se cade să întârzie. Şi au plecat îndată spre casele lor.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că ați găsit conținutul oferit util și inspirațional. Dacă aveți întrebări suplimentare sau doriți asistență, vă încurajăm să ne contactați. Ne-ar face plăcere să reveniți și nu uitați să ne adăugați în lista dumneavoastră de favorite!