Va rog sa ma ajutati cu o compunere cu titlul ,,Vara,, sa fie pentru clasa a 7-asi sa fie de nota 10

Răspuns:

VARA

Era o zi de vară , eu ma trezisem pe la 8 si nu mai puteam de fericire deuarece plecam cu clasa într-o excursie la mare. Mama mi-a arănjat toate lucrurile folositoare într-un rucsac pe care trebuia să îl car după mine. Eram foarte încântată că merg la mare , mai fusesem doar de 2 ori cu familia mea . Autocarul trebuia sa ma ia din fata casei la ora 12 asa ca stiam ca mai am mult timp de pierdut . Începusem să mă gândesc dacă am uitat ceva, daca nu este totul in regula , dar am verificat totul si totul era bine . Am zis apoi sa merg la magazin sa îmi mai cumpăr lucruri fositoare , dar nu stiam e sa fac deuarece trebuia sa merg pe jos si nu stiam daca o sa ma încadreze în timp . Am plecat la drum pe jos , drumul era foarte mare si trebuia sa ajung repede acasa ca sa nu întârzii. Ajunsă la magazin am văzut că magazinele erau pline de oameni asa ca am asteptat putin , dar dupa am plecat la celălalt magazin , care era mai departe . Ajunsă acolo am cumparat lucrurile , cand am iesit di magazin , m-am uitat la ceas si era ceasul 11:10 mi-am dat seama ca nu mai pot ajunge repede acasa asa ca m-am pus pe marginea drumului ca sa astept sa pot sa opresc o masina , dar dupa minute bune nicio mașină nu oprea . Am văzut niște biciclete langa o bancă, asa ca m-am gandit sa iau o bicicletă sa pot sa ajunga acasa. M-am urcat si am luat-o la drum . Am mers mai repede ca niciodata , cand mai aveam 5 minute am zis ca nu o sa ma las si ca o sa pot sa ajung la timp. Ajuns acasă mama ma astepta speriată la poarta , m-am uitat la ceas mai aveam 2 minute . Asa ca m-am echipat , si am asteptat sa vina autocarul . Cand a venit mi-am luat la revedere de la mama si am urcat. In autocar am stat langa prietenul meu tot drumul si i-am povestit si lui ce era sa pățesc.

Sper ca te-am ajutat;)

Vara,anotimpul renasterii ce prinde pe bolta cereasca discul de foc ajuns la apogeul sau,disc ce ne cufunda sufletul intr-un dans al emotiilor si al sentimentelor reprezinta arta naturii care poate devenii o muza pentru artistii atenti la detalii,indiferent de arta lor.

Acest anotimp te afunda intr-un abis a carui creatie sta in nesfarsita gama de putere a pamantului.

Pe suprafata planetei nu exista fiinta care sa ramana indiferenta in fata puterii pe care ne-o arata natura,singurul pictor autentic a carui arta este plagiata si venerata de cei ce ne incanta zilnic privirea cu talentul lor.

Doar o ratiune patrunzatoare te va putea ajuta sa vezi cu sufletul nu cu mintea ceea ce natura a incercat sa ne arate,iar noi ,oamenii am distrus.

Vazand aceasta arta atat de simpla car care starneste prin contemplarea ei lecrimi,am inteles faptul ca noi singuri ne-am condamnat la nefericure izolandu-ne si distrugand panza pe care pamantul ne-o expune.

Pentru aceste minuni,existenta omului este o adevarata povara,fiindca un suflet avar le-ar exploata fara sa se bucure