Draga Danda Cand eu aveam 12 ani, cam cât ai tu acum, dintre toate distractiile, cel mai grozav mi se părea cititul. Distractie, da! să nu crezi că m-a luat gura pe dinainte şi nici nu le grăbi sa ma compătimesti, de parca nu ar fi fost altele! Erau acolo, in citit vreau să zic, si joc, si joacă, ca şi conversate ere umor , era si provocare (ca la jocul adevărului), erau si scene, ca intr-un film (imaginile le inventam eu), erau si prieteni, erau si nesuferitii aia care dau sare si piper lumu, erau tot felul Si nu mă mai lua ca asa ere pe vremea aia comu- nista", ca nu despre asta e vorba Eu cand ma dit la unii copii care nu citesc nimic, nu dau vina pe vremuri se sunt ei. Poate o sa le treaca Cuer deschizi tu computerul dimineata uneori chiar inainte sa te speli pe fata asa deschideam eu carte. Nu pentru ca eram vreo studioasa sau vreo tocilar. Scalamarim odată pentru totdeauna povestea asta: tocilarule cineva care citeste pentru altii, pentru protesot, pentru nota Seamana doar pe dinalară cu cel/cea care, iubind Cartea, se lor pentru sine de placere, fără scop, degeaba, daca are car acest degeaba are un miez foarte dulce pe care si te deja u cunoşti. Cărțile pe care le doream si cu care imi făceam de urna toata me nu aveau nicio legatura cu scoala in est dimpotriva
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că ați găsit conținutul oferit util și inspirațional. Dacă aveți întrebări suplimentare sau doriți asistență, vă încurajăm să ne contactați. Ne-ar face plăcere să reveniți și nu uitați să ne adăugați în lista dumneavoastră de favorite!
