Cu părul nins, cu ochii mici
Și calzi de duioșie,
Aieve parc-o văd aici,
Icoana firavei bunici
Din fragedă-mi pruncie.
Torcea, torcea, fus după fus.
Din zori și până-n seară,
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasă de nespus
În portu-i de la țară…
Cata la noi așa de blând,
Senină și tăcută,
Doar suspina din când în când,
La amintirea vreunui gând
Din viața ei trecută.
sper ca te am ajutat! ^-^
