Dau 25 de puncte dacă îmi faceți un capitol și dau 55 de puncte dacă faceți tot.
Vă rog frumos!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Am nevoie nevoie ajutorul unui copil. Am de făcut o carte cu 10 capicole. Puteți sa îmi dați continuarea? sau idei pentru a continua. un capitol are o pagina A4.
Sa aibă sens, în continuare(pentru clasa a 2 a) Capitolul I

A fost o dată că niciodată o fată pe nume Amelia care locuia în Paris și era cea mai răsfățată față din lume. Ea locuia într-un apartament foarte mare și aranjat. Azi era ziua ei de naștere, a împlinit 14 ani și a petrecut alături de prieteni ei. Era cred ca ora 16:30 și a ieșit pana afară să cumpere 2 sticle de suc. Afară era un vânt foarte puternic care a luat-o pe Amelia pe sus și o duse și tot o duse până a ajuns la o pădure care se numea pădurea neagră. Când a ajuns acolo fata sa speriat foarte tare și a început să plângă foarte tare.
A început să se liniștească și a plecat să caute un loc ca să se culce undeva. Mergând și tot mergând nu găsise nimic. La un timp se întâlnise pe drum cu o broască care se plimba pe acolo. Sa speriat de ea și sa ascuns, broscuța a văzut-o și a chemat-o la ea.
-Vino încoace draga mea!
Fetița era foarte speriată, a ieșit din ascunzătoare.
-Hai încoace fetița!
-Bună! Era foarte înspăimântată fetița.
-Mă numesc Mek. Tu cum te numești?
-Pe mine mă cheamă Amelia.
-Vrei să te ajut cu ceva?
-Da, vreau să dorm undeva.
Mek sa handicap bine și îi raspunse:
-Poți să dormi la mine. Eu locuiesc cu bunicul și cu sora mea.
-Ași fi cea mai fericită să pot dormi. Îți mulțumesc foarte mult pentru ajutor!
Mek o duce pe Amelia la casa lui și o prezintă pe sora lui Nea și pe bunicul lui Elvis. Broscuța Mek o duce pe față în cameră ca să se culce. Fetița era foarte fericită. După câteva ore de somn, Amelia se trezește fericită.Se ridica din pat și perle la bunicul Elvis ca să îl întrebe cum poate sa se întoarcă înapoi acasă. Bunicul îi raspunde:
-Îmi cer scuze dar dacă ai ajuns aici nu pe mai poți întoarce niciodată.
Amelia foarte trista a început să plângă, pleacă în camera în care a dormit și se gândește ce să facă. Prima dată sa găsesc din să facă vrăji, dar ea nu știe vrăji apoi sa gândit să rămână de tot aici dar o să îi fie dor de familie și prieteni. Alte variante nu mai avea. După 2 ore de gândire Amelia merge la bunicul Elvis și îi spune:
-Bunicule Elvis am venit să îți zic răspunsul meu. Eu voi rămâne aici până găsesc o șansă să plec de aici.
-Dacă așa vrei, noi te primim cu brațele deschise și dacă vrei îți prezentăm satul nostru.
-Ași fi foarte fericită ca să vizitez un sat ca acesta.
Nimeni nu știa cum se simțea săracă fără în interior, era foarte tristă că nu o să își vadă părinți și prieteni și pentru că aici nu este ca la Paris, să fie tot curat și elegant.
Bunicul a plecat cu familia care făcea parte Amelia. Să îi arate satul lor, era mult mai mici decât Parisul dar se va obișnui cu timpul. Satul se numea "Satul Broscăți". Era un sat destul de drăguț și liniștit. Toată broaștele din sat făcea un târg de fructe și legume, vinerea.Cu timpul sa învățat și cu locul acela.
​