Răspuns:
Formarea statelor naţionale moderne: general şi particular.
Ideea de unitate naională apare în mod special în Europa după Revoluiile burgheze din
ț ț
1848-1849 când se pune tot mai mare accent pe dreptul la autodeterminare i ideea de identitate
ș
naională. Astfel în Europa încep procese atât de unificare naională, cât i de formare a statelor
ț ț ș
naionale din fostele imperii care se încep a destrăma la începutul secolului XX.
ț
Dintre cele mai importante state formate în epoca modernă sunt: Germania, Italia,România, Bulgaria, Belgia, Regatul Serbiei i altele. Însă formarea statelor naionale s-a
ș ț
manifestat mai pronuna în spaiul românesc, german i italian.
ț ț ș
Unirea Principatelor Române în istorie mai este cunoscut sub Mica Unire, aceasta prezintă procesul de unificare a vechii ări Moldoveneti i ării Româneti într-un singur stat. Cauzele
Ț ș ș Ț ș
unificării la fel ca i procesul de unificare este unul foarte complex. Principala cauză a unificării
ș
a fost apropierea culturală între cele state româneti, dar i apropierea economică i condiiile
ș ș ș ț
politice în care se aflau ambele state. Condiiile favorabile unirii s-au format după revoluia
ț ț
burgheză când pentru prima dată se pune întrebarea unirii celor două principate române. În urmaadunării Ad-hoc din 1857 când a avut loc Convenia de la Paris în 1858 prin care Marile Puteri
ț
au acceptat „unirea” sub anumite condiii, de exemplu faptul că trebuie să fie cu două Guverne i
ț ș
Parlamente, însă măiestria juridică a românilor au făcut să găsească calea de mijloc prin caretotui ar înfăptui această unire i astfel la 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza este ales în
ș ș
Moldova i la 24 ianuarie în ara Românească. În 1862 se unifică Parlamentul i Guvernul, iar
ș Ț ș
după detronarea lui A.I.Cuza, în 1866 Carol I adoptă prima constituie i numete statul –
ț ș ș
România.Stând la mijlocul intereselor expansioniste ruii i turcii n-au fost prea bucuroi de acest
ș ș ș
fapt, fiindcă s-a format un nou stat cu sprijinul marilor puteri, fapt ce prezent schimbarearaportului de foră, schimbarea rapoartelor de foră duce la nemulumiri i ca urmare la război.
ț ț ț ș
Imbold spre unificare Germaniei i Italiei a servit la fel cum i pentru Principatele Române
ș ș
revoluiile burgheze, însă s-ar putea de presupus că dorina i mai mare apare luând exemplu de
ț ț ș
la români. Condiiile unificării pentru Germania i Italia au fost mai complicate, fiindcă germanii
ț ș
erau divizai în jur de 30 de teritorii i italienii în jur de 10.
Explicație:
