Răspuns :
Răspuns:
Pe la începutul verii lui 2017, în una din primele zile ale festivalului, Andrei şi Eliza vizitau Muzeul Stiinței şi Tehnicii “Stefan Procopiu”.
În acea zi de iunie cu vânt şi ploaie, lumea nu se prea înghesuia la muzeu, deşi exponatele erau care mai de care mai interesante.
Tocmai când Andrei îi explica Elizei care e principiul de funcționare al transformatorului electric, o rafală de vânt a trântit un geam şi mii de cioburi s-au împrăştiat pe gresia verzulie ce pavează sala cea mare a muzeului.
Stropi repezi de ploaie au năvălit în încăpere. S-a făcut foarte frig. Gresia a devenit alunecoasă. Un pas făcut cu neatenție şi Eliza s-a dus, fix ca la patinoar, direct lângă mantinelă, mai exact, a ajuns într-o clipită sub scara de incendiu. S-a lovit rău de tot la piciorul drept şi la cotul stâng, dar n-a pățit nimic altceva. Cei doi s-au amuzat copios de această inedită întâmplare care i-a determinat să-şi încheie vizita la muzeu mult mai repede decât îşi propuseseră.
Afară ploua cu găleata, oraşul părea că se îneacă în ape tulburi, doar Andrei şi Eliza se întorceau veseli la casele lor.
Explicație:
Intr-o zi de luni, cand toti erau plictisiti de o noua zi de scoala, toti elevii scolii in care eu invatam au fost chemati in amfiteatru, unde doamna director se pregatea sa tina un discurs.
Ne-am asezat cu totii pe scaune si am asteptat ca doamna director sa ne prezinte motivul pentru care ne aflam acolo. Aceasta a reusit sa ne trezeasca interesul cand ne-a propus sa ne alaturam si noi proiectului ,,Descopera misterele Palatului". Titlul ni s-a parut tuturor foarte ingenios si interesat,fapt pentru care am ascultat atenti tot ce avea doamna director de spus. Am fost cu totii tare entuziasmati cand ni s-a spus ca elevii care doresc sa se implice in acest proiect aveau sa mearga la castelul Bran. Cand doamna director a intrebat cine dorea sa se implice ,eu am ridicat mana. Aveam deja multe idei care m-ar fi ajutat sa realizez un proiect frumos. Cativa elevi s-au alaturat si ei, si astfel peste o saptamana cu totii am plecat spre Castelul Bran. Acolo am avut parte de una din cele mai frumoase experiente si am aflat foarte multe lucruri pe care le-am folosit pentru proiect.
In ziua prezentarii proiectului , am avut mari emotii. In momentul in care am observat ca toti cei dinaintea mea avusesera atatea emotii incat nu au mai putut vorbii ,m-am speriat. Cand a venit momentul sa-mi prezint proiectul,m-am panicat foarte tare fiindca mi-am dat seama ca nu folosisem unele dintre cele mai importante informati si imagini. Simteam ca proiectul meu nu mai avea farmec. Am lasat emotiile deoparte si m-am hotarat sa le povestesc celor din public experientele mele, chiar daca imaginile lipseau. Cand la final am primit un ropot de aplauze si felicitari am fost extrem de fericit.
Acea zi a ramas in memoria mea mult timp de atunci si am invatat sa fac totul cu mult calm.
Ne-am asezat cu totii pe scaune si am asteptat ca doamna director sa ne prezinte motivul pentru care ne aflam acolo. Aceasta a reusit sa ne trezeasca interesul cand ne-a propus sa ne alaturam si noi proiectului ,,Descopera misterele Palatului". Titlul ni s-a parut tuturor foarte ingenios si interesat,fapt pentru care am ascultat atenti tot ce avea doamna director de spus. Am fost cu totii tare entuziasmati cand ni s-a spus ca elevii care doresc sa se implice in acest proiect aveau sa mearga la castelul Bran. Cand doamna director a intrebat cine dorea sa se implice ,eu am ridicat mana. Aveam deja multe idei care m-ar fi ajutat sa realizez un proiect frumos. Cativa elevi s-au alaturat si ei, si astfel peste o saptamana cu totii am plecat spre Castelul Bran. Acolo am avut parte de una din cele mai frumoase experiente si am aflat foarte multe lucruri pe care le-am folosit pentru proiect.
In ziua prezentarii proiectului , am avut mari emotii. In momentul in care am observat ca toti cei dinaintea mea avusesera atatea emotii incat nu au mai putut vorbii ,m-am speriat. Cand a venit momentul sa-mi prezint proiectul,m-am panicat foarte tare fiindca mi-am dat seama ca nu folosisem unele dintre cele mai importante informati si imagini. Simteam ca proiectul meu nu mai avea farmec. Am lasat emotiile deoparte si m-am hotarat sa le povestesc celor din public experientele mele, chiar daca imaginile lipseau. Cand la final am primit un ropot de aplauze si felicitari am fost extrem de fericit.
Acea zi a ramas in memoria mea mult timp de atunci si am invatat sa fac totul cu mult calm.
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că ați găsit conținutul oferit util și inspirațional. Dacă aveți întrebări suplimentare sau doriți asistență, vă încurajăm să ne contactați. Ne-ar face plăcere să reveniți și nu uitați să ne adăugați în lista dumneavoastră de favorite!